Marile probleme din legile consensului național

Într-o singură zi, miercuri, Parlamentul, cu o largă majoritate a votat legea alegerilor locale, păstrând privilegiul partidelor puternice de a-și conserva posturile de primari care vor fi aleși și de acum încolo într-un singur tur, legea finanțării partidelor și campaniilor departe de a asigura transparența promisă și actul normativ care îi scapă pe baronii locali de problemele cu ANI. În aceeași zi, la Palatul Cotroceni, liderii formațiunilor parlamentare au semnat o inițiativă legislativă privind accesul la datele cu caracter prsonal, inițiativă care preia o serie de prevederi dintr-o lege declarată neconstituțională.

1. Noua lege a alegerilor locale, care menține prevederea ca primarii să fie aleși într-un singur tur de scrutin, deși opoziția susținea anterior revenirea la două tururi, a fost adoptată cu o largă majoritate, înregistrându-se doar 22 de voturi împotrivă și 14 abțineri, în vreme ce pentru au optat 278 de aleși din toate partidele. Reglementare favorizează primarii în funcție și, în general, partidele mari de la putere, care dispun de puterea financiară și de decizie.

Co-președinții PNL, Vasile Blaga și Alina Gorghiu, anunțaseră anterior că susțin varianta revenirii la două tururi de scrutin, însă la presiunea primarilor din partid, la votul din parlament, doar 14 liberali au votat împotrivă, iar 9 s-au abținut, în vreme ce 54 au fost de acord cu menținerea actualei formule electorale.

Cu dezbaterea publică concentrată pe modalitatea de alegere a primarului și a președintelui Consiliului Județean – în acest ultim caz revenindu-se la votul indirect – o prevedere importantă din lege a trecut aproape neobservată. Actul normativ preia o dispoziție dintr-o ordonanță a Guvernului Ponta de modificare a legii de alegere a președintelui, care scoate practic din birourile electorale partidele neparlamentare sau cele parlamentare, dar care nu au grup propriu, cum este și cazul PMP. Astfel, aceștia se află în imposibilitatea de a avea reprezentanți în multe dintre secțiile de votare. Astfel, birourile acestora sunt constituite, în cazul comunelor și orașelor, din președinte și locțiilor, neafiliați politic, precum și 5 membri ai partidelor. În primă fază birourile își aleg președintele și locțiitorul, apoi se completează cu reprezentanții partidelor care au un grup parlamentar, iar ulterior cu cei ai celorlalte formațiunilor care participă la alegeri. Aceștia din urmă n-au aproape nicio șansă de vreme ce cinci partide au grupuri parlamentare: PSD, PNL, PC, UDMR și DP(fot PP-DD). Pot prinde un loc în cazul birourilor secțiilor de votare din municipii sau sectoarele Bucureștiului sau de circumscripție electorală județeană în funcție de numărul de candidați propuși sau, la balotaj, prin tragere la sorți.

2. Noua lege a finanțării partidelor și campaniilor electorale a trecut cu o majoritate de 296 de voturi de Camera Deputaților, decizională în acest caz. Reprezentații UDMR au fost singurii care s-au abținut(11) sau au votat împotrivă (4). Legea merge la promulgare, președintele fiind obligat să o promulge după ce a întors-o în parlament pentru reexaminare. Actul normativ nu rezolvă însă problemele de fond în domeniu, în special a transparenței cheltuielilor, așa cum gândul a prezentat încă de la eleborarea legii în comisia de cod electoral.

Astfel, așa cum arată noua lege, campaniile electorale se vor depinde în mare parte de împrumuturi, care vor fi operate prin conturi bancare, dar care pot fi converite ulterior în donații, cu acordul părților, până la concurența plafonului legal. problemele de transparență vor rămâne însă, de vreme ce partidele și candidații nu sunt obligați să publice numele sponsorilor sau sumele pe care le împrumută înainte de data alegerilor. Acestea vor fi aduse la cunoștința publicului prin intermediul Monitorului Oficial, dar nu până la 31 martie, ca până acum, ci până la 30 aprilie, în anul următor. În plus, proiectul noii legi introduce varianta împrumuturilor ca sursă de finanțare, rămase însă confidențiale dacă nu depășesc 100.000 de lei.

De asemenea, cheltuielile electorale vor fi decontate de stat, în trei luni de la alegeri dacă partidul sau candidatul a obținut 3% din voturi.

Totodată, publicitatea stradală este eliminată, lansările de candidați și strângerea de semnături rămân însă în „zona gri” de finanțare, în condițiile în care legea nu face nicio referire la alte cheltuieli în afara celor „privitoare la realizarea materialelor de propagandă

După cum gândul a mai semnalat, publicitatea stradală, evaluată la milioane de euro și în mare parte nefacturată având în vedere și lipsa de reglementare în outdoor, ar urma însă să fie complet eliminată. Afișele de mari dimensiuni, cum erau cele expuse pe bilboard-uri, ca și mesh-urile care au ocupat fațade de clăriri ori „steagurile” montate pe fiecare stâlp de iluminat public nu mai sunt încadrate în categoria promoționalelor electorale. Din această măsură ar urma să piardă marile companii din outdoor, piață controlată de apropiați ai deputatului Sebastian Ghiță, dar și tiparnițele de partid.

De asemenea, materialele de propagandă se reduc la afișe, machete de presă, broșuri și clipuri electorale pentru televiziuni și mediul online, dar mita electorală fără siglă de partid nu este exclusă.

3. Puterea și opoziția și-au dat mâna și pentru o nouă lege care îi scapă de incompatibilități pe primarii și președinții de Consilii Județene. Cu votul a 227 de aleși, și doar 4 împotrivă, aceștia au primit dreptul să facă parte din Consiliile de administrație al companiilor de utilități publice, lucru interzis de legea 161/2003.

Gândul a dezvăluit în urmă cu o săptămână că o lege ascunsă în Parlament ar putea să schimbe în scurt timp regimul incompatibilitățilorși că momentul prielnic ar putea apărea după mesajul președintelui Klaus Iohannis despre incompatibilități. Camera Deputaților are pe ordinea de zi legea, majoritatea parlamentară fiind asigurată de PSD, PC, UNPR și PLR. Nu este exclus ca și deputați de la UDMR și PNL să o susțină.

Aventura acestui proiect legislativ începe în 2013, într-o perioadă când mulți aleși locali erau declarați incompatibili de Agenția Națională de Integritate, și este inițiat de șase parlamentari PSD: Marian Neacșu – liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Axente Ioan, Covaci Dore, Fraticiu Gheorghe, Florin Iordache – coordonatorul operațiunii din „Marțea Neagră” și Gheorghe Roman. În momentul respectiv se vorbea de aproximativ 1.200 de primari și consilieri care s-ar afla în incompatibilitate, numărul fiind avansat de Mariana Gâju, primar PSD Cumpăna. Printre aceștia se afla și actualul președinte Klaus Iohannis care a fost acuzat de incompatibilitate de ANI. În cele din urmă, Înalta Curte i-a dat câștig de cauză lui Klaus Iohannis, în ianuarie 2015, după ce anterior câștigase procesul și la Curtea de Apel Alba Iulia. În timpul campaniei electorale, premierul Ponta afirma că sigur Iohannis va pierde procesul cu ANI.

4. Partidele și-au dat mâna și pentru o nouă lege Big Brother. La inițiativa președintelui Klaus Iohannis, liderii tuturor formațiunilor parlamentare au semnat, la Cotroceni,o inițiativă legislativă parlamentară de modificare și completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.

Cu toate acestea, propunerea, care vine după ce Curtea Constituțională a desființat legile privind retenția și accesul la date cu caracter personal, pe motiv că aduc atingere vieții private, preia o serie de prevederi din legi declarate neconstituționale. este vorba de acele normative care reglementau prelucrarea datelor în cazul cartelelor pre pay, dar și accesul, în general, la datele personale.

Noile reglementări asumate la Cotroceni arată că „la solicitarea instanțelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de rețele publice de comunicații electronice destinate publicului și furnizorii de rețele publice de comunicații electronice pun la dispoziția acestora de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecția datelor cu caracter personal”.

Prevederea este în fapt, o combinație a două articole din legea 298/2008 care a fost declarată neconstituțională. Dispozițiile fuseseră preluate în legea 82/2012, care a picat și ea, in corpore, la Curtea Constituțională.

De asemenea, proiectul asumat miercurci de liderii tuturor partidelor prevede că solicitările care sunt făcute de organele de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale sunt „supuse dispozițiilor articolelor 14, 15, 17-23 din legea 51/1991 privind siguranța națională”. Acestea fac însă referire la articolul 13 din legea 51/1991. O formulare similară a picat la Curtea Constituțională odată cu legea 82/2012.

„Curtea mai constată că, potrivit art.13 lit.e) din lege, organele cu atribuții în domeniul securității naționale pot, în condițiile existenței unor amenințări la adresa siguranței naționale a României, astfel cum sunt definite acestea la art.3 din Legea nr. 51/1991, să solicite obținerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de rețele publice, de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, altele decât conținutul acestora, și reținute de către acești a potrivit legii, fără ca acest articol ori art.14 din lege să prevadă că această solicitare trebuie să fie autorizată de către judecător”, se arată în motivarea judecătorilor constituționali.